Femeie în alb

By octombrie 29, 2018Diverse, Gândurile mele

O zi oarecare.

O înghesui ferm în calendar:

De unde n-are cum să fie bine,

Mai rău să nu fie. Așadar,

Treci cu gri peste oameni

Pe străzi ce mișună monoton

Din culori nu iese nimeni –

Liniștea curge în diapazon.

Peisajul se schimbă constant

Intemperiile-s decente.

Plictisul surprinde flagrant

Portrete abstracte, incerte…

 

O zi oarecare,

Sortită s-o pierzi cu succes

Evident, căderea nu doare

Și nici rapoartele din interes.

E decorul tocmit ca să mori

Ori să petreci opulent,

Dar poți ușor să ignori

Sau să insiști decadent.

Alegi să fii oarecare,

Ușor peste mediu știut,

Și pentru orice întrebare

Să dai același conținut.

 

Astă defectă armonie

Te mulțumește perfect.

O suporți cu ușoară ironie,

Lăudând-o sub orice aspect.

Priveliștea brusc se încheie

Cu o posibilă schiță de portret,

Te zăpăcește ca o scânteie

O apariție …fără efect –

Trece abstract peste oameni,

Pe străzi ce mișună monoton,

Fără culori, fără nimeni ,

Prin zgomote și abandon…

Asemenea unui fir cu plumb

Într-o liniște întreruptă,

…O femeie în alb

Scrie o foaie neîncepută.

Leave a Reply