Despre stele, femei și coperți

By noiembrie 8, 2017Repere

Voi ce faceți când aveți o dezamăgire, timp liber sau vă simțiți neputincios?

În continuare vreau să vă explic de unde vine curiozitatea mea.

Ieri îmi beam cafeaua la teatru și discutam despre motanii noștri cu o prietenă. De noi s-a apropiat un muncitor de scenă (cine e în domeniu, cunoaște că în orice teatru, funcția de muncitor de scenă e un conveier, o ocupație provizorie până găsești o modalitate să pleci, peste hotare de obicei). Deci, s-a apropiat un omulean până în 60 de ani, blond, cu ochi albaștri, înalt și uscățiv. E prima lui stagiune în teatru. Ne-a spus că vrea să ne dăruiască o carte, o carte pe care a scris-o el. Eu îmi beau cafeaua și păstrez o atitudine neutră, gen: sunt pe aici, dar nu contați prea mult pe mine. Deși tocmai primisem un salariu și mă gândeam în sinea mea că dacă întoarce placa și zice să-i dăm cât ne lasă inima pe cărți, plătesc ambele cărți așa, din mărinimia sufletului meu.

Prietena mea, care e șefă de cadre și știe biografiile și subbiografiile tuturor angajaților, intră în vorba. Eu care sunt, dar la o adică, nu prea sunt de față, devin atentă la discuție. Scriitorul ne spune că i-a venit ideea acestei cărți când s-a despărțit de soție. Și pentru că în ultimele două zile lucrătoare ale săptămânii care tocmai s-a încheiat eu am ascultat confidențele a doi oameni cu care lucrez și, s-ar putea spune, deja urmărisem un trihller și o saga, ba chiar îmi făcusem în închipuirea mea un plan cum aș fi terminat eu poveștile dacă mi s-ar fi încredințat scenariile, îmi zic să nu întrerup șirul și mă ridic din fotoliu, propunându-i o cafea autorului. El îmi spune că n-ar fi împotrivă să bea o cafea cât stă cu noi să ne semneze cărțile.

Deci, eu porăi la cafele, iar el scrie și povestește. Așa aflu că, atunci când s-a despărțit și a suferit, a început să se întrebe de unde au apărut femeile. Și punând el cap la cap câteva teorii, a conchis că femeile au apărut din cosmos, că femeia este o stea. El vorbește, iar eu îmi fac niște concluzii de rigoare și abia aștept să văd ce reprezintă cartea pe care a scris-o și sunt curioasă să mai aud povești, dar introducerea în temă se oprește aici.

Termină de scris autografele concomitent cu servitul cafelei. Între timp mai aflu că în vacanța de vară va mai scrie o carte, e interesată de subiect o editură japoneză. Autorul mai schimbă câteva vorbe cu colega mea. Eu deja răsfoiesc cartea. E în alb și negru, simplu, are copertă albă, cartonată și lucioasă. Descopăr cu o ușoară dezamăgire că e o carte pur științifică, deși scrisă într-un limbaj accesibil.

Leave a Reply